De ce sunt inimile bărbaților și ale femeilor atât de diferite

Oamenii de ştiinţă au descoperit diferenţe semnificative în modul în care îmbătrâneşte inima unui bărbat, comparativ cu a unei femei.

Descoperirea ar putea da detalii despre diferitele forme de insuficienţă cardiacă întâlnile la femei şi bărbaţi. În plus, ar putea fi dezvoltate tratamente ceva mai specifice și eficiente.

Cercetările au fost rezultate în urma analizelor RMN efectuate asupra inimii îmbătrânite a 3.000 de persoane și au fost efectuate de o echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din SUA.

“Rezultatele obţinute sunt o demonstraţie frapantă a conceptului că bolile cardiace pot avea diferite fiziopatologii la femei şi bărbaţi, ceea ce înseamnă că au nevoie de tratamente adaptate, care să abordeze aceste diferenţe biologice importante”, afirmă cercetătorul João Lima, de la Universitatea şi Şcoala de Medicină Johns Hopkins.

Studiile efectuate anterior au evaluat modificările cardiace cu ajutorul ultrasunetului, acum însă cercetătorii sunt de părere că rezonanţa ultramagnetică oferă imagini mai detaliate, informaţii mai sigure despre structura şi funcţia muşchilor cardiaci, potrivit Daily Mail.

În cazul ambelor sexe, camera cea mai importantă a inimii este ventriculul stâng, care are menirea să pompeze sângele, ale cărui dimensiuni se modifică odată cu trecerea timpului. În cazul bărbaţilor, studiile arată că muşchiul cardiac care înconjoară ventriculul stâng creşte şi se subţiază cu timpul, în timp ce la femei dimensiunile fie se păstrează, fie se micşorează.

“Subţierea muşchiului cardiac sau micşorarea volumului camerei inimii prevestesc un risc sporit de insuficienţă cardiacă, în funcţie de vârstă, însă în funcţie de gen, femeile şi bărbaţii o dezvoltă din motive diferite”, afirmă John Eng, cercetătorul de la Universitatea Johns Hopkins, conferenţiar universitar în ştiinţe radiologice.

Pentru a diminua bolile cardiace, medicii prescriu adesea medicamente pentru a împiedica subţierea muşchiului inimii, dar şi pentru a stimula performanţa cardiovasculară. Pentru acest studiu, savanţii au scanat circa 3.000 de adulţi, cu vârsta cuprinsă între 54 şi 94 de ani, fără simptome ale bolilor cardiace.

Participanţii au fost supravegheaţi din anul 2002 până în 2012 în şase centre medicale din SUA, unde au fost examinaţi cu ajutorul RMN.  În timpul acestor analize, cercetătorii obţineau imagini 3D cu interiorul şi exteriorul inimii.

Savanţii atenţionează că pe lângă diferenţe în dimensiunile, volumul şi în capacităţile de pompare ale inimii mai sunt şi alţi factori de risc care afectează muşchiul cardiac şi performanţa acestuia, printre care: masa corporală, presiunea arterială, nivelul colesterolului din sânge, efectuarea exerciţiilor fizice şi fumatul.